TURISM  /  OBIECTIVE TURISTICE

Rezervația de tisă – Pângărați

Rezervația de Tisă de la Pângăraţi este una din cele trei rezervații de acest fel de pe teritoriul ţării noastre, reprezentând o zonă împădurită cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisă (aproximativ 500 de exemplare), în suprafață de 2 hectare.

Aflată într-o zonă cu alunecări de teren, în rezervaţie s-au făcut împăduriri pentru consolidare, astfel că o vom găsi în amestec cu specii de brad, pin, molid, fag, carpen, ienupăr, sânger, corn şi alun.

Continuare »

Arii protejate – Lacurile Vaduri și Pângărați

De catva ani in urma, păsări migratoare, pe care de obicei le întâlnim în Delta Dunării și în zonele lacustre din sudul Europei, s-au stabilit pe lacurile Bistriței, în aval de Lacul Izvorul Muntelui, cu precădere pe lacurile Pângărați și Vaduri.

Aflându-se într-o zonă în care, altădată, pe parcursul iernilor, se formau impresionante poduri de gheață peste apele Bistriței, pe cele două lacuri se adună astăzi mai multe specii de rațe (mare, sulițar, sunătoare, moțată, sau cu cap castaniu), lebede de iarnă, lișite , populații de pescăruș argintiu, lebede de vară, corcodel mic. Mai rar, se pot vedea exemplare de mătăsari, cufundari polari, egrete și ferestrași mici.

Continuare »

Rezervația forestieră Goșman, Rezervația faunistică Brateș, Cascada și Cheile Bolovanișului

Rezervaţia forestieră Goşman, Rezervaţia faunistică Brateş, Cascada şi Cheile Bolovănişului, pot fi ţinte pentru o drumeție la sfârşit de săptămână.

Pe partea stângă a pârâului Goşmanu, acolo unde se-ntâlneşte cu pârâul Tarcău, mai la deal de satul Ardeluţa, pe un versant al muntelui, pornind de la înălţimea de vreo 700 de metri până spre 1300 de metri, cu inclinaţii de până la 45%, se află Rezervaţia forestieră Goşman.

Este o pădure seculară, un adevărat codru des, de peste 170 de ha, în care predomină molidul, fagul şi bradul, cu exemplare care trec de o sută-două de ani, unii cu un diametru de până la un metru jumătate şi cu înălţimi de peste 50 de metri.

Continuare »

Peştera Munticelu

Pestera Munticelu se afla localizata pe suprafata Muntilor Hasmas, la intrarea dinspre Bicaz in Cheile Bicazului, in localitatea Bicaz Chei, la cca 300 m diferenta de nivel fata de sosea.

Accesul catre pestera se face din dreptul km 34, mai intai cu ajutorul unor scari de beton, apoi pe un drum ce duce printre fanaturile ingradite ale oamenilor. Dupa aproximativ 200 m de la ultimul nivel al scarilor, dupa ce se depaseste si ultima ingradire se urmeaza drumul spre stanga pe o poteca destul de slab conturata ce duce intr-un timp foarte scurt la pestera. Are la intrare un mic tunel cu ferestre sapate in stanca, apoi se gaseste o usa metalica care inchide intrarea. Este compusa din doua sali, una mai mica si una mai mare, si impresioneaza prin bogatia de fenomene specifice de pestera: stalagmite, stalagtite, etc.

Vizitarea pesterii se poate face in mai putin de 30 min. Pestera nu este luminata, iar parcurgerea ei nu necesita echipament de speologie si pregatire, ci doar aparate de iluminat.

Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş

La o distanta de doar 20 de km de orasul Bicaz, Cheile Bicazului reprezinta una din cele mai atragatoare zone turistice ale tarii. Amplasate in partea centrala a Muntilor Hasmas, apartin Carpatilor Orientali, sunt delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1352 m).

Acestea fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazul Ardelean, sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai (din care cel mai important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova.

Continuare »

Rezervaţia naturală Cheile Şugăului - Munticelu

Aria protejata Cheile Sugaului si intreg masivul calcaros al Munticelului (jud. Neamt, com. Bicaz Chei si com. Bicazu Ardelean) reprezinta un sit natural de exceptie, fiind considerat un adevarat "muzeu in aer liber".

Datorita unicitatii patrimoniului natural (specii endemice de plante, raritati faunistice, izvoare petrifiante cu formare de tuf calcaros, relief exo- si endocarstic, calcare fosilifere, peisaj exceptional) rezervatia naturala Cheile Sugaului – Munticelu a fost desemnata "sit de importanta comunitara" conform legislatiei europene si urmeaza a fi integrata in reteaua internationala de arii protejate Natura 2000.

Continuare »

Peştera Toşorog – Bicazul Ardelean

Pestera Tosorog este situata in partea de nord-est a Muntilor Hasmas, la aproximativ 28 km de orasul Bicaz, pe teritoriul comunei Bicazu-Ardelean.

Pestera Tosorog este declarata rezervatie mixta si cunoscuta de localnici sub denumirea de Jgheabul cu gaura. Asezata pe Valea Caprei cu o lungime de peste 420 m este considerata cea mai mare pestera formata din conglomerate. Intrarea in primele doua sali ale pesteri este usor accesibila vizitatorilor dupa care traseul continua printr-o gaura de 4-5 m unde, datorita umezelii de pe pereti, se recomanda folosirea unor tehnici de asigurare.

Continuare »

Lacu Roşu

Lacu Rosu este un lac de baraj natural, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare, in apropiere de orasul Gheorgheni, din judetul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din Romania numele provenind de la Paraul Rosu, care traverseaza straturi de culoare rosie, cu oxizi si hidroxizi din fier.

Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasând impresia ca o civilizatie lacustra si-a gasit sfârsitul cu numai câtiva ani inainte sa treci pe acolo. Cârduri de rate trec nestingherite pe lânga tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame cam 10 minute, la concurs cu macanitoarele, cât sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de la distanta. alpinism si escalada, speologie si drumetie.

Continuare »

Lacul artificial "Izvorul Muntelui" – Rezervaţie acvatică

O alta atractie turistica este si Lacul de acumulare” Izvorul Muntelui” (35km lungime pe o suprafata de 33 km2), cunoscut si sub numele de “Lacul Bicaz”. Acesta este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania, fiind situat pe cursul superior al raului Bistrita. Locul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic de la Bicaz, adevarat gigant cu o înaltime de 127 m, a carei ridicare a cerut excavarea a mai mult de 170.000 m3 de stânca. Din el se alimenteaza centrala hidroenergetica Bicaz-Stejaru.

Continuare »

Barajul de la Bicaz

Pentru realizarea constructiei Barajul de la Bicaz au trebuit stramutate aproape 20 de sate.

Lucrarile de constructie la amenajarea hidro-energetica au inceput in luna noiembrie a anului 1950 an in care a fost aprobat planul de electrificare al tarii.

Costurile realizarii proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei ( bani socotiti la valoarea de atunci) si au insemnat pierderea a sute de vieti omenesti in timpul lucrarilor. Aici au muncit mii de detinuti ( majoritatea lor, in primii ani de santier, au fost detinuti politici cu inalta pregatire de specialitate) militari in termen si brigaderi.

Continuare »

Stânca Piatra Teiului

Declarata monument al naturii de mai bine de cinci decenii, Piatra Teiului este o stanca izolata, situata la o distanta de aproximativ 44 km NV de orasul Bicaz, langa viaductul din comuna Poiana Largului, in cuveta actuala a lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Accesul catre ea se poate face pe soseaua Piatra Neamt - Bicaz - Borsec (Vatra Dornei).

Stanca Piatra Teiului este declarata monument al naturii de mai bine de cinci decenii si este asezata la “Coada Lacului” in locul unde se intalnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova si Transilvania, la o altitudine de 508 m.

Continuare »

Obiective turistice în Durău, Ceahlău şi Bistricioara

Ceahlau este o comuna din judetul Neamt, ce reuneste satele Durau, Ceahlau, Bistricioara si Paraul Mare, toate aflate in aria protejata Parcul National Ceahlau. Apropierea de muntele Ceahlau (considerat Athosul Romanesc, locul unde s-au nevoit numerosi pustnici), beneficiile balneo-climaterice, dar si reperele religioase ale zonei fac din Durau si Ceahlau statiuni de interes turistic local si national.

Continuare »